Trei minute de sinceritate

Intorc clepsidra.Start!
Poate ca nu ti-am spus asta pana acum,dar...nu imi place sa te privesc in ochi.
Stiu ca ratez acea sclipire din ochi,insa imi permit acest lux.
Luxul acesta,si cel de a nu-ti privi chipul.
Eu inca mai sunt copil si iubesc chipul mai mult decat orice.
Si cu toate astea,refuz sa il privesc.
Nu ca mi-ar displacea.
Raman insa la tine,sa te privesc,dar cobor privirea.
Nu ma opresc cu privirea la pieptul tau,de care imi rezem capul.
Nu ma opresc nici la pantecul tau,in care va salaslui viata,luni bune.
Nu ma opresc nici la coapsele tale.
Si nici la gambe.
Ma uit insa la glezna ta.
Spre deosebire de alte fete,tu nu iti tii glezna acoperita de denim sau de nu-stiu-ce incaltare cu steluta pe post de logo,care vine pe glezna.
O lasi goala,crezand ca nimeni nu se uita la ea.Si asa e.Nimeni,dar nimeni,nu o vede.Nimeni nu o pretuieste.
Eu insa..am vazut-o.
Si o vad in continuare.
Si o voi mai vedea.
Ultimele farame de nisip s-au scurs.Stop!